- Balonul de aur: 7 – Luis Suárez (1960), Johan Cruyff (1973, 1974), Hristo Stoitchkov (1994), Rivaldo (1999), Ronaldinho (2005), Lionel Messi (2009)
- Balonul de Aur FIFA: 4 – Lionel Messi (2010, 2011, 2012, 2015)
- Jucătorul anului FIFA: 6 – Romário (1994), Ronaldo (1996), Rivaldo (1999), Ronaldinho (2004, 2005), Lionel Messi (2009)
- Gheata de aur: 4 – Ronaldo (1996/97), Lionel Messi (2009/10, 2011/12, 2012/13)
- Cel mai bun jucător al anului FIFPro: 3 – Ronaldinho (2005, 2006), Lionel Messi (2009)
- Cel mai bun tânăr jucător al anului FIFPro: 3 – Lionel Messi (2006, 2007, 2008)
- Cel mai bun jucător al Africii: 2 – Samuel Eto’o (2004, 2005)
- Trofeul Bravo: 3 – Josep Guardiola (1992), Ronaldo (1997), Lionel Messi (2007)
- Premiul Golden Boy: 1 – Lionel Messi (2005)
- Trofeul Pichichi: 13 – Mariano Martín (1942/43), César Rodríguez (1948/49), Cayetano Ré (1964/65), Carles Rexach (1970/71), Hansi Krankl (1978/79), Quini(1980/81), Quini (1981/82), Romário (1993/94), Ronaldo (1996/97), Samuel Eto’o (2005/06), Lionel Messi (2009/10, 2011/12, 2012/13)
- Trofeul Zamora: 19 – Velasco (1947/48), Antoni Ramallets (195152), Antoni Ramallets (1955/56), Antoni Ramallets (1956/57), Antoni Ramallets (1958/59), Antoni Ramallets (1959/60), José Manuel Pesudo (1965/66), Salvador Sadurní (1968/69), Salvador Sadurní (1973/74), Salvador Sadurní (1974/75), Miguel Reina(1972/73), Pello Artola (1977/78), Urruti (1983/84), Andoni Zubizarreta (1986/87), Víctor Valdés (2004/05, 2008/09, 2009/10, 2010/11, 2011/12)
Simboluri
Există diverse versiuni referitoare la originea și la motivul alegerii culorilor care au îmbrăcat de-a lungul istoriei legendele Barcelonei. Versiunea cea mai logică arată că cel care a ales culorile a fost chiar fondatorul clubului Joan Gamper. De fapt s-a dovedit că în prima partidă jucată de Gamper în Barcelona, chiar înainte de fondarea clubului, acesta a purtat o șapcă albastru cu grena.
Până de curând, se credea că au fost folosite culorile echipei FC Basel, echipă la care se credea că a jucat Gamper.
Câteva speculații istorice spun că albastrul și grena vin de la culorile stemei cantonului elvețian Ticino, locul unde locuia sora lui Gamper, Rosa.
Altă istorie care a circulat susținea că alegerea culorilor îl are ca și inițiator pe unul dintre participanții la întâlnirea fondatorilor FC Barcelona care avea un creion cu capăt dublu cu ambele culori. Acesta ar fi propus ca albastru și grena să fie culorile clubului.
O a patra versiune situează originea în faptul că mama unuia dintre primii jucători, Dna. Comamala, a împărțit eșarfe albastre jucătorilor, lucru care ar fi indus mai târziu ideea culorilor albastru și grena.
De curând, o nouă ipoteză a apărut care sugerează faptul că originea culorilor este de fapt în sudul Germaniei, mai exact la Heidenheim an der Brenz, locul nașterii lui Otto Maier, unul dintre fondatorii clubului.
În primii 10 ani, tricoul era jumătate albastru, jumătate grena, având culorile mânecilor inversate, în timp ce șortul era alb, deși există o dovadă a unui joc în care șortul era închis la culoare. În sezonul 1909-1910 au fost introduse dungile albastre și grena pe tricou. În 1913, șortul a devenit negru, apoi după șapte ani albastru, cu mici variații privind grosimea și numărul dungilor de pe tricou și cu mici diferențe legate de intensitatea și nuanța culorilor albastru și grena.
Istoric echipament: principal
În primii ani, clubul a folosit tricouri jumătate albastre, jumătate grena pentru ca mai apoi să se impună dungile verticale a căror grosime a variat destul de mult de-a lungul istoriei. Numai echipele de baschet, rugby și atletism au purtat la un moment dat tricouri cu dungi verticale. Pentru a sărbători centenarul, prima echipă de fotbal a folosit un echipament similar cu primul echipament, jumătate albastru, jumătate grena. Șortul, alb până în 1913, a fost înlocuit cu cel negru. Din anii ’20 până în prezent, echipamentul a conținut șort albastru. Această tradiție a fost întreruptă în sezonul 2005-2006, când albastrul a fost înlocuit cu grena.
Ladislau Kubala !
Până la jumătatea anilor 1940 clubul a început să se recupereze din problemele sale, care conduseră aproape de desființarea sa. Jucători precum César, Ramallets, și Velasco au câștigat Prima divizie la cincisprezece ani după prima și unica victorie în această competiție. Odată cu calmarea divergențelor politice, stilul în care fotbalul era jucat și titlurile pe care acesta le aducea a dus la stabilizarea statutului financiar, în timp ce tot mai multe persoane deveneau membri. În 1950, la club a venit unul dintre cei mai importanți antrenori ai săi din istorie, Ladislau Kubala. În timpul primilor ani de la venirea sa, echipa a câștigat aproape fiecare competiție în care a jucat, iar atacanții de atunci, César, Basora, și însuși Kubala sunt amintiți și astăzi.
Echipa de Vis
Josep Lluís Núñez a devenit președintele lui FC Barcelona în 1978, conducând clubul într-o perioadă de creștere socială și economică neprecedată.
Superstarul argentinian Diego Maradona a semnat pentru un onorariu record de la Boca Juniors. Problemele din afara sportului ale președintelui clubului au dus la transferul său la SSC Napoli. Surprinzător, echipa s-a îmbunătățit și fără starul său, odată cu revoluționarea jocului său prin tacticile de pressing aduse de antrenorul englez Terry Venables.
Zeci de titluri au fost câștigate mai departe, nu doar în domeniul fotbalistic, acordându-se astfel atenție și altor sporturi.
Între anii 1990 și 1994, Echipa de vis a lui Johan Cruyff, jucând un sistem de Fotbal total, a câștigat patru titluri de campioană a ligii consecutive și pentru prima oară în istorie Liga Campionilor UEFA (1992). 11 trofee au fost câștigate în timpul domniei lui Cruyff ca antrenor.
Lista jucătorilor de la FC Barcelona
Aceasta este o listă cu cei mai importanți jucători care au jucat pentru echipa FC Barcelona. Această listă cuprinde jucători cu peste 100 de apariții (inclusiv aparițiile din postura de rezervă), dar și jucători cu contribuții majore (ex. Diego Maradona. Golgheterul lui FC Barcelona este César Rodríguez, cu 235 de goluri . Cele mai multe meciuri jucate pentru FC Barcelona le are Migueli, 548.
Istoricul Echipei
Fútbol Club Barcelona, pe scurt Barcelona sau Barça, este un club de fotbal din Barcelona, Spania, care evoluează în Primera División.
Fondat în 1899 de un grup de fotbaliști elvețieni, britanici și catalani conduși de Joan Gamper, clubul a devenit un simbol al culturii catalane și al naționalismului catalan, mottoul său fiind prin urmare „Barça este mai mult decât un club” (catalană: FC Barcelona – Més que un club). Imnul oficial al Barcelonei este „Cant del Barça”, scris de Jaume Picas și Josep Maria Espinàs.[ Spre deosebire de multe alte cluburi, suporterii dețin și conduc Barcelona. Este al doilea cel mai bogat club de fotbal în ceea ce privește veniturile, având o cifră de afaceri anuală de 450 milioane €.FC Barcelona are o îndelungată rivalitate cu Real Madrid, meciurile disputate între cele două echipe fiind cunoscute sub numele de „El Clásico”.
Echipa fanion a orașului Barcelona, Català FC, a fost înființată în apropierea sălii de sport Tolosa de către Jaume Vila, având scopul declarat de a promova sportul local. Acest club a refuzat integrarea tânărului entuziast al fotbalului Joan Gamper, datorită faptului că nu era catalan. Reacția lui Gamper la acest refuz a fost crearea clubului FC Barcelona pe 29 noiembrie 1899, împreună cu un grup de tineri englezi, un canadian și câțiva barcelonezi. Pe lângă secția de fotbal, în cadrul clubului și-au desfășurat activitatea și alte sporturi (baschet, handbal, hochei pe iarbă, rugby, baseball, patinaj artistic, volei, fotbal în sală, ciclism, hochei pe gheață).
La 22 octombrie 1899 Gamper a făcut o reclamă în Los Deports declarându-și dorința de a forma un club de fotbal. Din răspunsul pozitiv primit s-a stabilit o întâlnire la Gimanasio Sole pe 29 noiembrie. Unsprezece jucători au participat: Gualteri Wild, Lluís d’Ossó, Bartomeu Terradas, Otto Kunzle, Otto Maier, Enric Ducal, Pere Cabot, Carles Pujol, Josep Llobet, John Parsons și William Parsons. Astfel s-a născut Foot-Ball Club Barcelona.[Mai multe alte cluburi de fotbal spaniole, cele mai notabile fiind Real Madrid și Athletic Bilbao aveau, de asemenea, fondatori britaniciși datorită acestui fapt și-au adoptat nume în stilul englezesc.
Legenda spune că Gamper a ales culorile legendare ale clubului, azulgrana, după FC Basel, fostul său club. Însă alte echipe elvețiene pentru care Gamper jucase, cea a cantonului său natal din Zurich și Școala Comercială a Croitorilor în Crosby, Merseyside au fost creditate și au pretins a fi sursa de inspirație.
Palmares FC Barcelona !
Competiții naționale
- Campionatul Spaniei: 24 (1928/1929, 1944/1945, 1947/1948, 1948/1949, 1951/1952, 1952/1953, 1958/1959, 1959/1960, 1973/1974, 1984/85, 1990/91, 1991/92, 1992/93, 1993/94, 1997/98, 1998/99, 2004/05, 2005/06, 2008/09, 2009/10, 2010/11, 2012/2013, 2014/2015, 2015/2016)[11] Locul doi (24): 1929/30, 1945/1946, 1953/54, 1954/55, 1955/56, 1961/62, 1963/64, 1966/67, 1967/1968, 1970/1971, 1972/73, 1975/76, 1976/1977, 1977/78, 1981/82, 1985/86, 1986/87,1988/89, 1996/97, 1999/2000, 2003/2004, 2006/2007, 2011/2012, 2013/2014
- Copa del Rey (28) (record): 1909/10, 1911/12, 1912/13, 1919/20, 1921/22, 1924/25, 1925/26, 1927/28, 1941/42, 1950/51, 1951/52, 1952/53, 1956/57,1958/59, 1962/63, 1967/68, 1970/71, 1977/78, 1980/81, 1982/83, 1987/88, 1989/90, 1996/97, 1997/98, 2008-09, 2011/2012, 2014/15, 2015/16[12], 2016/17
Finalistă (11): 1901–02, 1918–19, 1931–32, 1935–36, 1953–54, 1973–74, 1983–84, 1985–86, 1995–96, 2010–11, 2013–14
- Supercupa Spaniei (12) (record): 1983, 1991, 1992, 1994, 1996, 2005, 2006, 2009, 2010, 2011, 2013, 2016[13]
Finalistă (8): 1985, 1988, 1990, 1993, 1997, 1998, 1999, 2012
- Copa de la Liga (2): 1982–83, 1985–86[14]
- Copa Eva Duarte (3): 1948, 1952, 1953
Finalistă (2): 1949, 1951
Competiții europene
Finalistă (3): 1960–61, 1985–86, 1993–94
- Supercupa Europei (5): (1992, 1997, 2009, 2011,2015)
- Cupa Cupelor UEFA (4): (1979, 1981/1982, 1988/1989, 1997)[16]
- Cupa Orașelor Târguri (3): 1955–58, 1958–60, 1965–66[17]
- Finalistă (1): 1961–62
Este Messi cel mai bun fotbalist din toate timpurile?
Tânărul atacant al formaţiei catalane, argentinianul Lionel Messi, uimeşte lumea fotbalului săptămână de săptămână. Aseară, în returul sferturilor de finală ale Ligii Campionilor, Messi a marcat toate cele patru goluri ale formaţiei catalane în victoria obţinută cu scorul de 4-1 în faţa lui Arsenal Londra.
Mii de oameni aflaţi pe Camp Nou au aclamat reuşitele lui MessiSursa: REUTERS
Antrenorul său, Josep Guardiola, este în pericol de a rămâne fără cuvinte de laudă pentru elevul său, în timp ce preşedintele clubului catalan, Joan Laporta, îl consideră cel mai mare jucător din toate timpurile, iar statisticile sunt de partea argentinianului în vârstă de 22 de ani. Cel mai bun fotbalist al anului trecut – când a purtat-o pe FC Barcelona către şase trofee – are un sezon şi mai bun în 2010.
Aseară, pe stadionul Nou Camp, Messi a devenit cel de-al şaselea jucător din istoria Ligii Campionilor care marchează patru goluri într-un meci. După ce Arsenal a deschis scorul în minutul 18, prin danezul Niklas Bendtner, Messi şi-a început demonstraţia. După ce a egalat printr-un gol superb, de la marginea careului, Messi a adus FC Barcelona în avantaj în minutul 37, iar câteva minute mai târziu a reuşit hat-trick-ul printr-un lob spectaculos. În finalul meciului, Messi a trimis mingea printre picioarele portarului formaţiei engleze, Manuel Almunia, completându-şi capodopera şi trimiţând formaţia catalană în semifinalele competiţiei europene de top, unde va da piept cu Inter Milano.
Antrenorul lui Arsenal, francezul Arsene Wenger a lăudat evoluţia argentinianului. „Cred că Messi este de departe cel mai bun jucător din lume”, a spus tehnicianul londonezilor, adăugând: „Când este în formă, este cel mai periculos jucător din lume, iar când are mingea la picior nu poate fi oprit”.
Ajuns la Barcelona în 2004, pe când avea doar 16 ani, Messi a început fotbalul în oraşul său natal, Rosario, la echipa Newell’s Old Boys. După un sezon la Barcelona B, Messi a făcut, un an mai târziu, pasul spre echipa mare a catalanilor. Din 2006, argentinianul a devenit o piesă de bază în atacul formaţiei de pe Nou Camp. În ultimele patru sezoane, Messi a marcat 73 de goluri în Primera Division – în acest an reuşind 26 în 27 de partide. În Liga Campionilor, atacantul de 1,69 metri a marcat de opt ori pentru FC Barcelona în zece meciuri.
Presa sportivă din Europa se întrece în laude pentru tânărul argentinian după meciul de aseară. Publicaţia britanică Daily Mail a titrat astăzi: „10 Perfect: Mai întâi a fost Pele, apoi Maradona… acum trebuie să salutăm noul rege”, în timp ce cotidianul iberic Marca anunţă că „Lumea este la picioarele lui Messi”.
Messi, Gheata de Aur a Europei! Vezi ce recorduri a SPART!
Lionel Messi e cel mai bun marcator in Europa in acest sezon. Argentinianul a egalat recordul brazilianului Ronaldo la Barcelona: 47.
Fara indoiala, acesta este cel mai bun sezon din cariera lui Lionel Messi. Jucatorul Barcelonei a reusit 47 de goluri, dintre care 34 in campionat.
Cu cele doua goluri din partida cu Valladolid, Messi l-a egalat pe Ronaldo, care inscria tot 47 de goluri in sezonul 1996-1997 pentru Barcelona.
Messi i-a intrecut pe rivalii de la Real Madrid Higuain si Cristiano Ronaldo, care au 29 respectiv 33 de goluri.
Dar mai ales, Messi i-a batut pe toti atacantii Europei in acest sezon, peste Di Natale (Udinese) si Drogba (Chelsea), cu cate 29 de goluri. Luis Suarez de la Ajax a marcat 35 de goluri, dar cota campionatului olandez e mai slaba decat Primera Division.
Messi a intrat din nou in galeria legendelor Barcelonei. Se numara printre cei cinci oameni din istoria clubului ce au reusit sa dea peste 30 de goluri intr-un singur sezon. Mariano Martin, Romario, Ronaldo si Samuel Eto’o au fost primii care au reusit asta.
FC Barcelona 